Înfiinţat în 1974 după concepte moderne de organizare, Spitalul de Boli Cronice „Sf. Luca” Bucureşti s-a remarcat prin nivelul ridicat al îngrijirilor şi prin activitatea de cercetare. O prezentare a evoluţiei şi realizărilor spitalului ne este oferită de dl Adrian Constantin, managerul instituţiei, în ciclul: În căutarea istoriei medicinii prin spitale.

 

În perioada 28–29 octombrie a.c., la Braşov va avea loc al treilea Curs est-european şi mediteranean de boli infecţioase pediatrice, totodată şi al patrulea Curs ESPID (European Society of Pediatric Infectious Diseases). Detaliile acestor reuniuni sunt oferite de dna dr. Oana Falup-Pecurariu, directorul cursului, care a răspuns întrebărilor dnei dr. Raluca Bulea.

 

Întemeiat cu peste 300 de ani în urmă, Spitalul Clinic Colţea este considerat „leagănul medicinii româneşti“. Momentele şi personalităţile care i-au marcat existenţa sunt prezentate de dl dr. Constantin Bogdan, în pagina de Iatroistorie.

 

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

 

 

 

   Deşi tratamentul există şi este foarte accesibil, pacienţii cu colesterol seric crescut nu sunt diagnosticaţi şi trataţi

   Într-un studiu publicat în numărul din februarie al Buletinului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii*, se arată că majoritatea largă a persoanelor cu niveluri serice ridicate ale colesterolului nu beneficiază de tratamentul necesar pentru reducerea riscului cardiovascular. Deşi costurile medicaţiei hipolipemiante sunt scăzute, iar accesibilitatea este cvasiuniversală (cel puţin în ţările în care au fost colectate datele pe care s-a bazat studiul citat: Anglia, Germania, Iordania, Japonia, Mexic, Scoţia, SUA şi Thailanda), cei care ar putea obţine beneficii importante prin tratament nu sunt conştienţi că au nevoie de el. În concluzii, autorii susţin că datele prezentate vin în sprijinul consensului general că povara globală a bolilor cardiovasculare necesită acţiuni imediate. Anunţul recent, de formare a unei Alianţe Globale pentru Bolile Cronice, este încurajator şi sugerează că afecţiunile cronice, în care cele cardiovasculare ocupă primul loc, încep să fie percepute ca o ameninţare la adresa sănătăţii, în acelaşi mod în care erau privite bolile infecţioase până acum.